1Apoi mi‑am ridicat ochii, m‑am uitat și iată că era un om care avea în mână o funie de măsurat.2L‑am întrebat: – Unde te duci? El mi‑a răspuns: – Să măsor Ierusalimul, ca să văd ce lățime și ce lungime are.3Atunci îngerul care vorbea cu mine s‑a îndepărtat, iar un alt înger a venit să‑l întâlnească.4Acesta i‑a zis: „Aleargă și vorbește‑i tânărului acestuia, zicând: «Ierusalimul va fi locuit ca o cetate fără ziduri, din cauza mulțimii oamenilor și a animalelor din mijlocul lui.5Eu Însumi voi fi un zid de foc împrejurul lui, zice DOMNUL, și voi fi slava din mijlocul lui.6Vai! Vai! Fugiți din țara din nord, zice DOMNUL. Căci v‑am împrăștiat ca pe cele patru vânturi ale cerului, zice DOMNUL.7Vai, Sioane, scapă tu, care locuiești la fiica Babilonului!8Căci așa vorbește DOMNUL Oștirilor: după slavă M‑a trimis El la neamurile care v‑au prădat; căci cel ce se atinge de voi, se atinge de lumina ochilor[1] Mei[2]!9Prin urmare, iată, Îmi ridic mâna împotriva lor și vor deveni pradă pentru înșiși robii lor! Și veți ști astfel că DOMNUL Oștirilor M‑a trimis!10Strigă de bucurie și veselește‑te, fiică a Sionului, căci iată că Eu vin și voi locui în mijlocul tău, zice DOMNUL.11Multe neamuri se vor alătura DOMNULUI, în ziua aceea, și vor fi poporul Meu. Eu voi locui în mijlocul tău și astfel vei ști că DOMNUL Oștirilor M‑a trimis la tine.12DOMNUL va lua în stăpânire pe Iuda, ca partea Lui de moștenire din ținutul sfânt, și va alege iarăși Ierusalimul!13Orice făptură să tacă înaintea DOMNULUI, căci El S‑a ridicat din Locuința Lui cea sfântă!»“